Toti culturistii care au participat la competitii de gen pana la 30 de ani (sau chiar si dupa aceasta varsta) se pot confrunta, mai tarziu, cu problemele cardiace. Sportul anaerob si proteinele ingerate in exces pentru a face fata antrenamentelor duc, la un moment dat, la ceea ce in limbaj medical se numeste cord hipertrofic. Este vorba de ingrosarea muschiului cardiac. Aceasta afectiune presupune scaderea elasticitatii peretelui cardiac, necesitand efort aerob pentru a-l tine in starea optima de functionare.
Astfel, pericolul unui accident cardiovascular devine iminent atunci cand, pe fondul oboselii si al nesomnului (majoritatea culturistilor lucreaza noaptea, in cluburi) corpul este fortat la maximum prin antrenamente. In aceste conditii, inima poate ceda oricand, mai ales daca ai o afectiune cardiaca nedepistata. De cele mai multe ori, nu exista semnale clare care sa indice o eventuala problema cu inima. Cum afli, asadar, daca suferi de astfel de afectiuni?
Calea cea mai scurta si cea mai inteleapta este consultul medical. In plus, un medic cardiolog iti poate spune destul clar si cum sa-ti dozezi efortul in asa fel incat sa nu-ti suprasoliciti inima. Aproape 30% dintre barbatii cu varsta cuprinsa intre 45 si 55 de ani fac un infarct care, pentru majoritatea dintre ei, este fatal. Un simplu consult medical poate preveni infarctul, mai ales ca in 90% din cazuri nu necesita internare.
In acest caz, istoricul familial si personal al sportivului, alaturi de examenul clinic, este decisiv pentru un diagnostic corect. Probele biologice pot evidentia factorii de risc pentru arteroscleroza la sportivii cu varsta de peste 30 de ani: dislipidemia, diabetul zaharat, boli renale cronice. Electrocardiograma (ECG) are si ea un rol important in evidentierea eventualelor boli ale inimii.
De ce sunt culturistii predispusi la problemele cardiace?
Potrivit medicului Andreea-Taisia Tiron, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic de Urgenta „Sfantul Ioan” din Bucuresti, culturistii sunt mai predispusi la afectiuni cardiace decat atletii sau inotatorii, de pilda.
Din punctul de vedere al activitatii muschilor scheletici, se deosebesc efortul fizic dinamic (izoton, de anduranta) si efortul fizic static (izometric, de forta).
- Sporturile care presupun efort fizic izoton(atletismul si inotul) se caracterizeaza prin contractii ritmice musculare cu alungirea si scurtarea acestora. In acest ultim caz, avem de-a face cu dezvoltarea unei forte musculare relativ redusa. Activitatea in sine este legata de consumul maxim de oxigen care se coreleaza cu debitul cardiac.
- Sporturile care presupun efort fizic izometric (culturismul si luptele) se caracterizeaza prin generarea unei forte musculare crescute care se opune unei anumite rezistente, fara modificari semnificative ale lungimii fibrelor musculare. In acest caz, cresterea efortului fizic izometric tine de contractia maxim atinsa, ducand la o crestere a tensiunii arteriale. Iata, asadar, de ce sporturile cu greutati te predispun la problemele cardiace.
Din punct de vedere metabolic – avand in vedere consumul de oxigen la nivel musular pentru producerea de energie – se deosebesc efortul fizic aerob (izoton) si efortul fizic anaerob (izometric).
Efortul fizic anaerob, specific culturismului, se caracterizeaza prin urmatoarele:
- induce o crestere usoara a debitului cardiac, ca urmare a cresterii frecventei cardiace, concomitent cu cresterea tensiunii arteriale
- cand efortul este foarte intens, se produce o crestere moderata a debitului cardiac, dar fara a creste fluxul sangvin catre grupele musculare necontractate
- in muschii contractati, presiunea intramusculara depaseste presiunea intravasculara, ducand la scaderea fluxului de sange local si la aparitia ischemiei si a hipoxiei
- asocierea dintre vasoconstructie si cresterea debitului cardiac duce la cresterea disproportionata a tensiunii arteriale si a rezistentei vasculare periferice (aceste modificari se mentin pe toata durata efortului)
Astfel, se produce o suprasolicitare intensa a sistemului cardiovascular.
Cordul hipertrofic: cea mai intalnita afectiune cardiaca la culturisti
Cordul hipertrofic reprezinta una dintre cele mai intalnite afectiuni la culturisti. Din punct de vedere medical, el este definit ca o crestere beninga a masei cardiace insotita de schimbari ale formei si dimensiunii inimii. Cauza acestei afectiuni este adaptarea fiziologica a sistemului cardiovascular la antrenamentele fizice sustinute si de durata.
Practicarea culturismului, precizeaza medicul Andreea-Taisia Tiron, duce la dezvoltarea hipertrofiei ventriculare concentrice, afectand doar ventriculul stang a carui masa se mareste ca urmare a cresterii grosimii peretilor cardiaci. Aceasta hipertrofie concentrica este asociata cu alterarea functiei de relaxare a cordului. S-a observat ca ceea ce cauzeaza hipertrofia ventriculara este NU masa musculara crescuta, ci efortul anaerob, cel care duce la hipertrofia fibrelor musculare scheletice si a celor miocardice. Pe scurt, efortul depus in cadrul antrenamentelor trebuie monitorizat permanent.
Problemele cardiace – afla cum le poti preveni
1. Controlul medical cardiologic
Efectuarea unui control medical cardiologic inaintea inceperii antrenamentelor este indispensabil. El ajuta la depistarea problemelor cardiologice ce ar putea contraindica acest tip de efort. Problemele intalnite pot fi: aritmiile, afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatii etc. Ulterior, controlul trebuie efectuat periodic, chiar in absenta unor simptome ce ar ridica problema aparitiei unei boli cardiovasculare.
2. Dozarea efortului
Efortul depus trebuie dozat in functie de dificultatea antrenamentului si de gradul de toleranta. Ridicarile de greutati trebuie sa fie urmate permanent de perioade scurte de odihna. Pauza dintre exercitii este esentiala pentru ca amplifica componenta aeroba a efortului, protejandu-ti, in felul acesta, corpul.
3. Evitarea compusilor toxici cardiaci
Evita compusii toxici cardiaci! Acestia sunt: alcoolul in exces, amfetaminele, cocaina, catecolaminele, substantele beta-adrenergice. Ei predispun la aparitia aritmiilor, ischemiei miocardice si a cardiomiopatiei.
Asta nu inseamna ca cei care practica culturismul natural or sa aiba probleme cu inima.Aici intervin mai multi factori:cei ereditari,consumul de anabolizante,etc.Da,la consumul de anabolizante inclun sa cred ca inevitabil or sa apara probleme cu inima(si nu numai),dar nu mai induceti in eroare oamenii ca pot avea probleme cu inima daca practica culturismul(natural).Sunt multe exemple de culturisti profesionisti care au decedat din cauza steroizilor,dar nu inseamna ca daca faci culturism e o condamnare la moarte!cred ca trebuie sa fiti mult mai expliciti cu acest articol,nu bagati cititorii in ceata!
Acest articol nu face diferenta intre hipertrofia miocardica fiziologica si cea patologica.
„De ce sunt culturistii predispusi la problemele cardiace?” raspunsul este simplu: De la consumul cronic de steroizi anabolizanti la care se pot adauga hormonul de crestere care induce implicit visceromegalie si o acromegalie indusa farmacologic (asa zisul „palumboism”), care includ desigur o hipertrofie miocardica patologica adica ireversibila si progresiva.
Un culturist care nu foloseste astfel de hormoni nu va avea astfel de probleme. Va face desigur in functie de dificultatea si frecventa antrenamentelor un anumit grad de hipertrofie miocardica fiziologica ce este reversibila.
Deci va rog, documentati-va inainte sa scrieti astfel de articole „de senzatie”.
Daca tot ziceti ca promovati culturismul natural, de articolul are numai poze cu dopati?!