Sunt convins ca fiecare dintre cei care se antreneaza in mod constant si serios are o sala „de baza”, pe care o prefera si pe care o cunoaste, in care se simte bine si in care programele de antrenament, structurate din vreme, capata forma si eficacitate. Traim intr-o societate in care deplasarea dintr-un loc in altul nu mai reprezinta o problema, in care peisajul in care ne ducem existenta se schimba de la o zi la alta si in care capacitatea de a te adapta la conditii noi este o cerinta sine qua non pentru omul modern.
Pentru ca imi place sa ma antrenez si sa ma mentin intr-o forma fizica decenta, chiar in situatia in care obligatiile imi impun deplasari de cateva zile in afara Bucurestiului, am decis sa nu abdic de la bunul obicei de a merge la sala, desi cele mai reusite antrenamente se intampla in sala „de baza”, atat de draga mie. Asadar, ma deplasez destul de des la Sibiu, un oras elegant, incarcat de istorie, cu oameni minunati, de care m-am atasat rapid. Aici am ales sa merg la sala Clubului Sportiv Soimii Sibiu, unde antrenor este titratul profesor Ioan Curtean, un parinte al culturismului sibian. Sala, localizata in plin centru istoric al Sibiului, la capatul unui gang lung, in care se intra pe o poarta mare, specifica curtilor sasesti, nu exceleaza la capitolul aparatura moderna sau conditii high-class, insa este calda iarna si racoroasa vara, este primitoare si vesnic animata. Odata intrat, esti impresurat de sunetul galagios al discurilor metalice izbite de cauciucul gros al podelei si de scartaitul subtire al scripetilor rudimentari, senzatia de fierarie medievala fiind la tot pasul. Este de prisos sa va spun ca telefonul mobil devine un accesoriu inutil in vacarmul acela. Pe peretii salii troneaza fotografii mai vechi sau mai noi cu campionii la culturism care, de-a lungul timpului, s-au antrenat aici. Felicia Popa, Gheorghe Manica, Gabriel Barbos si Liana Pall sunt doar cateva din numele celor care si-au murdarit palmele de rugina fiarelor de la Soimii Sibiu.
Profesorul Curtean nu pierde ocazia sa prezinte fiecarui nou venit in sala istoria de cateva decenii a acestui loc, incepand cu anii ’70 cand Gheorghe Huma, contemporan cu perioada de glorie a lui Arnold, construia aici primii 50 cm la brat romanesti. Ascultandu-l pe profesorul Curtean vorbindu-mi despre viata si personalitatea lui Gheorghe Huma, despre pionieratul in culturism al acestuia, despre forma fizica de exceptie pe care acesta o atingea in acei ani, precum si despre antrenamentele inumane pe care le facea in sala din Sibiu, am promis ca la urmatoarea intalnire o sa notez toate detaliile si voi asterne pe hartie curand un articol dedicat exclusiv celui care a inspirat atatea generatii de culturisti, Gheorghe Huma.
La sala din Sibiu, intr-un fiset metalic vechi, domnul Curtean tine o parte din medaliile si diplomele obtinute de Huma in anii lui de glorie, imaginea acestora fiind una mai mult decat emotionanta. Intorcandu-ma in sala, printre cei care asudau din greu, realizez ca, vorba poetului, „viitor de aur, tara noastra are”. Liana Pall se antreneaza concentrata la maximum, iar alaturi Dan Aldea, intr-o forma fizica impecabila, stoarce o bara EZ la niste flexii pentru bicepsi. Sala e un furnicar si toata lumea munceste din greu, insa, in momentul in care am lansat invitatia de a face o fotografie baietilor pentru revista Cultutism & Fitness, tricourile au inceput sa zboare, lasand sa se vada muschi tineri si puternici. Mirosul de Huma e peste tot in sala, iar fiarele inca fac zgomot la Sibiu…
Daniel Oprea
campion balcanic
