Ligamente si tendoane

Nu suntem mai puternici decat cea mai slaba parte a corpului nostru. Acest lucru este cunoscut de mult timp, dar cei care practica exercitiile fizice mai intense stiu ca este inca adevarat. Care este cea mai slaba parte a corpului? Atunci cand un muschi este epuizat complet, el va putea fi antrenat cu intensitate maxima dupa una sau doua zile. Chiar daca se rupe un muschi, nu trebuie sa asteptam mai mult de cateva saptamani pentru ca el sa se refaca. Problemele cu adevarat grave apar odata cu ruperea unui tendon sau ligament. Aceste structuri cresc si se vindeca foarte incet. O ruptura partiala a unui tendon necesita 4-5 luni pentru a se vindeca; in unele cazuri afectarea poate fi definitiva. O ruptura completa de tendon sau ligament necesita intotdeauna interventie chirurgicala. Urmeaza mai mult de 9 luni in care asteptati refacerea structurii lezate, timp in care muschii din jur se atrofiaza din cauza imposibilitatii de a fi folositi. Din aceste cauze, structurile de legatura – tendoanele si ligamentele sunt cele mai slabe verigi ale corpului nostru. Puterea unui muschi este si ea limitata de capacitatea tendoanelor de a prelua si a suporta fortele generate de acel muschi. De asemenea si sistemul osos depinde in mare masura de integritatea ligamentelor, care reusesc sa mentina articulatiile in stare de functionare. Practicarea exercitiilor fizice fara a fi preocupati de starea structurilor de legatura lasa corpul descoperit in fata accidentelor, durerilor si slabiciunii, care pot deveni cronice, limitand astfel posibilitatile de miscare. Solutia este simpla: intretinerea corecta a tendoanelor si ligamentelor si intarirea lor. Fara a cunoaste modul de functionare al organismului, progresul este imposibil. Sa incercam deci sa aflam ce sunt tendoanele si ligamentele si cum se pot mentine in forma.

Fiecare muschi are cate un tendon la ambele capete, care face legatura intre muschi si schelet.

Tendoanele sunt alcatuite din fibre albe, groase si rezistente. Orice miscare a corpului, de la simpla plimbare pana la ridicarea greutatilor are loc deoarece contractia muschilor are ca urmare o tractiune pe tendoane, care vor produce deplasarea oaselor.

Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul de altul si mentin articulatiile. Ligamentele sunt alcatuite tot din fibre albe, dar sunt mai subtiri si mai putin elastice decat tendoanele.

Faptul ca atat tendoanele cat si ligamentele sunt alcatuite din fibre albe explica principalul motiv pentru care aceste structuri cresc foarte incet si se refac cu greutate. Spre deosebire de tesutul muscular, rosu, aceste structuri primesc o cantitate foarte mica de sange. Chiar si oasele au o vascularizatie mai buna, ceea ce explica de ce un os rupt se reface in 4-6 saptamani, iar un tendon sau un ligament in 9 luni. Acest proces se desfasoara foarte lent in cazul structurilor de legatura deoarece toate substantele nutritive si oxigenul necesar pentru crestere, functionare si reparare sunt aduse de fluxul sanguin, care ajuta si la indepartarea produsilor toxici. Din aceasta cauza, orice fenomen care imbunatateste circulatia sangelui la acest nivel este deosebit de benefic.

Pentru cresterea si dezoltarea structurilor de legatura sunt importante doua tipuri de vascularizatie. Unul dintre acestea este mecanismul de pompare. Atunci cand un muschi se contracta de mai multe ori, el foloseste o cantitate crescuta de energie. Din aceasta cauza, muschiul necesita un aport mai mare de oxigen si substante nutritive, care prin degradare dau nastere unor produsi biochimici care trebuiesc eliminati repede. Ca raspuns, creste foarte mult cantitatea de sange care ajunge la muschi, strabatand vasele de sange; din aceasta cauza simtim muschii incalzindu-se si pulsand in timpul efortului. In timpul efortului  vasele sanguine se largesc din ce in ce mai mult si se deschid noi capilare sanguine; in acest mod creste si cantitatea de sange ajunsa la tendoane si ligamente, favorizand dezvoltarea acestora.

Cu toate ca ligamentele si tendoanele nu au capacitatea sa-si dezvolte o retea intinsa de vase sanguine, acest proces poate fi influentat in sensul cresterii maxime a retelei de vase sanguine. Acest fenomen are loc, chiar daca nu este vezibil. O structura de legatura bine vascularizata e mult mai rezistenta la rupturi sau alte accidente in timpul efortului. Experientele au aratat ca imbatranirea tesutului alb (conjunctiv) din care sunt formate structurile de legatura, poate fi mult incetinita in anumite conditii. Un ligament sau un tendon rupt, dar cu o vascularizatie buna, se va reface mult mai repede decat unul slab vascularizat, iar functia lui va fi reluata mai devreme.

Expertii afirma ca pentru a mentine tendoanele si ligamentele intr-o stare buna de functionare, toate antrenamentele trebuie sa inceapa cu o incalzire corecta, dupa care sa urmeze stretching. Uneori, multe persoane nu sesizeaza diferenta dintre incalzire si stretching, ei cred ca daca au facut stretching au facut si incalzirea. Aceasta idee nu este corecta. Inaintea antrenamentului este necesar ca temperatura din interiorul organismului sa creasca, ceea ce face tesuturile mai elastice, mai pliabile, mai rezistente la solicitari. O incalzire este suficienta atunci cand incepeti sa transpirati usor, ceea ce arata ca temperatura a crescut, iar corpul incearca sa o compenseze. Un program care sa duca la intarirea ligamentelor si tendoanelor poate sa contina alergari sau exercitii cu bicicleta, dar cel mai specific si mai eficient mod de intretinere si imbunatatire a acestor structuri e reprezentat de exercitiile cu greutati mici. In timpul acestor exercitii sunt solicitate articulatiile, iar raspunsul ligamentelor va fi reprezentat de o crestere a cantitatii de sange dintre fibrele de colagen, ducand la o inmultire a celulelor si fibrelor si la cresterea rezistentei. Chiar si cele mai puternice tesuturi pot fi afectate in caz de suprasolicitari. Cel mai traumatic accident este ruptura unui tendon sau ligament, dar foarte serioase, cu toate ca nu se observa imediat, sunt si microtraumatismele. Acestea reprezinta o serie de alterari microscopice ale ligamentelor si tendoanelor din cauza suprasolicitarii repetate si a recuperarii insuficiente. Deoarece tesutul nu are timp sa se refaca sau microtraumatismele apar foarte des, structura de legatura va slabi din ce in ce mai mult.

Daca un ligament este intins cu 15 X din lungimea lui normala, se va rupe. Daca il intindem cu numai 8% va suferi o ruptura partiala sau un microtraumatism, iar daca intinderea cu 8% se repeta microtraumatismele vor duce la ruptura ligamentului. Semnele care arata ca au aparut microtraumatisme grave sunt foarte putine, dar este bine sa fie cunoscute: durere intr-o singura zona a unui muschi, in timp ce restul muschiului s-a odihnit deja, senzatie de instabilitate, „pocnituri” si „scartaituri” in articulatii, tremuraturi si contractii in muschii folositi mai intens.

In general, microtraumatismele pot fi prevenite si recuperate printr-o odihna corecta. Daca simtiti unele din senzatiile de mai sus, e bine sa lasati organismul un timp mai lung de recuperare, pentru a permite vindecarea. Atunci cand simptomele nu cedeaza sau devin mai suparatoare inseamna ca este vorba de o leziune serioasa, care impune prezentarea la medic pentru stabilirea unui tratament corespunzator.