Consumul de aspartam – pro si contra
Daca ai cautat cuvantul „aspartam” pe internet, probabil ai dat peste articole sau relatari personale despre efectele secundare ingrozitoare ale acestui indulcitor. Citind, poti avea impresia ca intrevezi o particica din „conspiratia mondiala” a marilor producatori de alimente, suplimente, aditivi alimentari etc., iar pe langa aceste articole de senzatie, de multe ori companiile producatoare de aspartam il prezina ca o alternativa simpla pentru o viata sanatoasa si pentru a reduce riscul de obezitate.
Pe cine sa crezi?
Pe niciunul. Desigur, e bine sa vezi pareri diverse, sa citesti despre experientele oamenilor care au folosit astfel de produse, insa pentru informatii sigure trebuie sa iti intorci privirea catre organismele abilitate pentru a controla calitatea alimentelor si efectele acestora asupra sanatatii. Institutii precum Agentia pentru Standarde Alimentare, Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentara sau Food and Drug Administration su fost create tocmai pentru a servi acestui scop, pentru a initia cercetari atunci cand exista suspiciunea ca anumite alimente/ compusi din alcatuirea lor ameninta sanatatea consumatorilor.
Aspartam – ce este si cat avem voie?
Aspartamul este un indulcitor obtinut prin biosinteza, alcatuit din 2 aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina.
Aspartamul este de 200 ori mai dulce decat sucroza, iar puterea lui de indulcire este mai mare la dilutii mai ridicate. La o dilutie echivalenta de 0.3% zaharoza, puterea de indulcire este de 400 ori mai mare, iar la dilutia echivalenta unei concentratii de 15%, ea este de numai 100.
In amestec cu alti indulcitori si glucide, aspartamul prezinta sinergism, combinatiile cu acesulfan si zaharina fiind cel mai frecvent utilizate. Se gaseste pe piata sub forme comerciale denumite NutraSweet sau Candrel. In Europa se consuma anual peste 2000 tone de aspartam.
Desi nu exista date certe exclusiv despre legatura dintre consumul de aspartam si aparitia cancerului sau a altor afectiuni precum dementa, depresia, caderea parului, tulburari comportamentale etc., exista un adevarat folclor in jurul acestor probleme si, evident, ne punem problema daca nu cumva exista un sambure de adevar si daca nu ar fi bine sa evitam aceasta substanta sau alimentele/ suplimentele care o contin.
Concluzia cerectarilor chimice, biochimice si comportamentale a fost ca doza zilnica admisa de aspartam este de 40mg/ kg de greutate corporala, conform FAO/OMS, si 50mg/ kg de greutate corporala dupa FDA.
Desi fenilalanina este un aminoacid esential, in cazuri foarte rare (1:10000 persoane), datorita unei afectiuni metabolice (fenilcetonuria, o boala congenitala in care exista o deficienta enzimatica, ceea ce conduce la tulburari neurologice si retard mintal), fenilalanina nu poate fi metabolizata. Ca urmare, in unele tari, pe eticheta alimenelor care contin aspartam se precizeaza ca sunt „o sursa de fenilalanina”.
Cu toate acestea, cantitatea de fenilalanina si acid aspartic produse in urma ingerarii unui pahar de bautura racoritoare dietetica indulcita cu aspartam este de 8-10 ori mai mica decat cea din urma ingerarii unui pahar cu lapte.
Dupa ingerare, aspartamul este hidrolizat inca din cavitatea bucala si stocac in acid aspartic, fenilalanina si metanol, iar compusii de hidroliza sunt metabolizati ca atare.
Insa, in ceea ce priveste combaterea obezitatii, poate fi aspartamul intr-adevar solutia, asa cum se lauda companiile producatoare?
Aspartam sau zahar?
Se cunoaste faptul ca, in multe tari europene, consumul de zahar asigura in jur de 200kcal din necesarul zilnic, adica aproximativ 10%. Presupunand ca am inlocui acest consum cu aspartam, atunci am putea beneficia de o reducere a cantitatii zilnice de calorii, ceea ce ar preveni problemele cu greutatea.
Aportul energetic al aspartamului este de aproximativ 16.8jouli/g, adica de 1000 ori mai scazut ca cel al zaharului. Zaharul cauzeaza, de asemenea, problemele de sanatate orala. Producatorii de aspartam afirma ca inlocuirea zaharului cu un indulcitor sintetic ar putea reduce incidenta cariilor, desi cercetatorii au aratat ca evitarea consumului de zahar nu are un efect sesizabil, deoarece principalii factori care ar trebui incriminati sunt deficitul de fluor si consumul de zahar intre mese (nu consumul de zahar propriu-zis).
In concluzie, aspartamul ar trebui privit realist, la adevarata lui valoare. Nu este un produs atat de ingrozitor pe cat s-ar putea crede citind informatiile de pe Internet, dar nici nu reprezinta rezolvarea unor probleme foarte importante asa cum incearca producatorii sa ne convinga.
Dr. Serban Damian
