Performantele muschilor
Intrebarea comuna pe care si-o pun toti sportivii, indiferent de exercitiul fizic practicat este ce performante pot avea muschii – ce forta pot dezvolta atunci cand este nevoie, cata putere se poate realiza in timpul unei activitati de performanta si cat poate dura activitatea musculara intensa.
Forta de contractie a unui muschi
Forta unui muschi e determinata in principal de marimea lui, avand o forta contractila maxima de 3-4 kg/cm2 de sectiune transversala a muschiului. Astfel, o persoana cu un nivel ridicat de testosteron si cu o masa musculara mai dezvoltata va avea o forta musculara superioara. De asemenea, sportivii care in urma exercitiilor fizice obtin o crestere a masei musculare – cum este cazul celor ce practica culturismul – vor obtine o imbunatatire a fortei musculare.
De exemplu, un halterofil sau un culturist poate avea muschiul cvadriceps cu o sectiune transversala de 150 cm2. Aceasta inseamna o forta maxima de contractie de 450-600 kg, toata aceasta forta aplicandu-se pe tendonul patelar. Uitandu-ne la aceste valori putem intelege cu usurinta de ce in unele cazuri acest tendon cedeaza. Cand asemenea forte apar in tendoanele ce consolideaza o articulatie, ele se transmit si la nivelul suprafetelor articulare sau chiar la alte tendoane si ligamente din articulatia respectiva, facand posibile fracturi prin comprimarea articulatiei, ruptura unor cartilaje, intinderea sau smulgerea ligamentelor, etc.
Forta de sustinere a unui muschi
Forta de sustinere a unui muschi este cu aproximativ 40% mai mare decat forta de contractie. Daca un muschi este deja contractat si o forta exterioara incearca sa-l intinda asa cum se intampla la nivelul cvadricepsului cand cazi in picioare dupa o saritura, e nevoie de o forta cu 40% mai mare decat forta dezvoltata intr-o contractie izotonica, cu scurtarea muschiului. Astfel, forta medie calculata anterior pentru muschiul cvadriceps (525 kg) va deveni 735 kg. E evident ca aceasta forta poate sa puna in pericol tendoanele, ligamentele si articulatiile. De asemeni poate cauza distrugeri chiar in interiorul fibrelor musculare. De fapt, prin intinderea fortata a unui muschi contractat la maxim se poate produce cel mai inalt grad de suferinta musculara.
Puterea de contractie a unui muschi
Puterea de contractie a unui muschi e diferita de forta de contractie a muschiului. Puterea masoara travaliul muschiului intr-un interval dat de timp. Ea este determinata nu numai de forta de contractie a muschiului, ci si de lungimea contractiei si de numarul de contractii dintr-un minut. In general, puterea muschiului se masoara in kg-m/min (kilogram-metru/minut). Astfel, un muschi ce poate ridica o greutate de 1 kg la inaltimea de 1 m intr-un minut sau care poate deplasa lateral un obiect contra unei rezistente de 1 kg intr-un minut, are o putere de 1 kg-m/min. Puterea maxima ce poate fi produsa de toti muschii unui sportiv bine antrenat, cu toti muschii lucrand impreuna, are urmatoarele valori:
- pentru primele 8-10 sec., puterea maxima este de 7000 kg-m/min;
- pentru primul minut, puterea maxima este de 4000 kg-m/min;
- pentru primele 30 minute, puterea maxima este de 1700 kg-m/min;
E clar ca o persoana va fi capabila de o putere extrema pentru un interval scurt de timp – de exemplu, atunci cand alergam 100 m – pe cata vreme cu intrecerile de lunga durata puterea produsa de muschi va fi numai un sfert din puterea initiala. Aceasta nu inseamna ca performanta atletica e de 4 ori mai mare in primele 8-10 secunde decat in urmatoarele 30 de minute, deoarece eficienta transformarii puterii musculare in performanta atletica e frecvent mult mai mica in timpul unei activitati rapide decit in timpul unei activitati mai putin rapide, dar efectuata sustinut. Astfel, viteza realizata de un alergator intr-o cursa de 100 m, care dureaza 8-10 secunde e numai de 1,75 ori mai mare decat viteza unui sportiv ce alearga 30 de minute. In ciuda faptului ca puterea musculara e de 4 ori mai mare in primele 8-10 secunde decat in urmatoarele 30 de minute.
Rezistenta musculara
Ultimul parametru ce masoara performantele unui muschi este rezistenta musculara. Aceasta depinde de suportul nutritiv al muschiului si mai mult decat de orice, de nivelul glicogenului stocat in muschi in perioada premergatoare exercitiului. O persoana cu dieta bazata pe carbohidrati va stoca mult mai mult glicogen in muschi decat o persoana avand o dieta mixta sau bogata in grasimi. Deci, rezistenta e mult mai imbunatatita in urma unei diete bogate in hidrati de carbon. In cazul unor sportivi alergand cu o viteza tipica pentru maraton, rezistenta lor, masurata in timpul in care ei pot alerga pana la epuizare, a avut urmatoarele valori:
- pentru sportivul cu o dieta bogata in hidrati de carbon – 240 minute
- pentru sportivul cu o dieta mixta – 120 minute
- pentru sportivul cu o dieta bogata in grasimi – 85 minute
Aceste valori corespund foarte bine cu nivelul glicogenului depozitat in muschii (miligrame/kilogram muschi) fiecarui atlet in parte:
- Dieta bogata in hidrati de carbon 40 mg glicogen/kg muschi
- Dieta mixta 20 mg glicogen/kg muschi
- Dieta bogata in grasimi 6 mg glicogen/kg muschi
In consecinta rezistenta musculara este strict legata de nutritia sportivului si, in special, de nivelul carbohidratilor.