Ce sunt grasimile? Sunt o componenta a nutrientilor de baza, alaturi de proteine si glucide, si au continutul cel mai ridicat de calorii/gram. Grasimea este compusa din acizi grasi, care sunt denumiti in functie de structura lor chimica.
Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi in dieta este daunatoare. Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al lipidelor din sange (in special al colesterolului) contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare.
Grasimile – substante necesare sau daunatoare?
Nu trebuie uitat asadar faptul ca aceste grasimi, in functie de structura si originea lor, aduc o serie de beneficii sanatatii. Daca grasimile ar fi atat de periculoase pentru organismul uman, atunci evolutia acestuia ar fi fost cu totul alta, iar celulele si tesuturile nu ar mai fi continut acest tip de grasimi. Asadar, grasimile au rol important si sunt parte esentiala a intregului organism, ca de exemplu:
-fac parte din structura fosfolipidelor ce compun membrana celulara;
-sunt sursa de energie;
-actiune anticancerigena si rol in catabolismul fibrelor in colon (acidul butiric);
-agenti antifungici, antimicrobieni si antivirali (acidul caprilic si acidul lauric);
-nu creste nivelul colesterolului sangvin si are efecte benefice asupra factorilor de risc trombogenici si aterogenici (acidul stearic);
-sunt componente esentiale ale laptelui matern (acidul oleic si acidul palmitic).
Acum, pentru ca v-am dat atatea date aparent contradictorii, o sa incerc sa renunt la termenii tehnici de specialitate si sa va recomand grasimile „bune”, cele care nu provoaca daune corpului uman, ci numai beneficii.
Grasimile bune
In primul rand, sursa preponderenta este cea vegetala, iar din cea animala, doar pestele. Ca surse de grasimi sanatoase, la indemana tuturor, pot fi mentionate nucile, migdalele, pestele, uleiul de masline sau din samburi de struguri, uleiul de porumb sau de morcov.
Uleiurile vegetale constituie o sursa majora de vitamina E si reprezinta un vehicul bun pentru adaosul de alti nutrienti (vitamina D, DHA, iod etc.). Uleiul de masline este o sursa de compusi fenolici care sunt antioxidanti si protejeaza celulele de riscul oxidarii.
Grasimea este singurul macronutrient prezent in uleiurile vegetale. Ea furnizeaza energie si este purtatoare de nutrienti vitali. Grasimea este compusa din acizi grasi, care sunt denumiti in functie de structura lor chimica. Uleiurile vegetale difera in functie de proportia tipurilor de acizi grasi:
– saturati
– mononesaturati (Omega-9)
– polinesaturati (Omega-3 si Omega-6)
Acizii grasi Omega-3 si Omega-6 sunt considerati esentiali, pentru ca nu pot fi produsi direct de corpul uman, asa ca trebuie asigurati prin dieta zilnica.
Uleiurile vegetale contin, in principal, acizi grasi mononesaturati si polinesaturati, care sunt consumati in cantitati insuficiente in dietele europene.
Uleiurile vegetale sunt clasificate in functie de continutul de acizi grasi si, prin urmare, de proprietatile lor nutritive.
Uleiuri vegetale bogate in acizi grasi Omega-9: ulei de masline, ulei de floarea-soarelui (bogat in acid oleic), ulei de alune, ulei de arahide. Uleiuri vegetale bogate in acizi Omega-3 si Omega-9: ulei de rapita (100% sau in amestecuri). Uleiuri vegetale bogate in acizi Omega-3: ulei de soia, ulei de nuci. Uleiuri vegetale bogate in acizi Omega-6: ulei de floarea-soarelui, ulei de porumb, ulei din seminte de struguri.
Pe piata exista si diferite amestecuri intre aceste uleiuri. Cel mai indicat este uleiul de masline si cel din ficat de cod, pentru dietele sanatoase.
Aceste uleiuri, pe langa efectele antioxidante, ale stimularii sistemului imunitar si ale reglarii tranzitului intestinal (previn constipatia), intervin in metabolismul lipidic, mobilizand catre utilizare si celulele adipoase depuse in corpul uman.
Initial, aceste proprietati au fost speculate de medicina, ca metode de preventie ale obturatiei vaselor de sange din zona cardiaca, medicii folosindu-se pentru a preveni binecunoscuta operatie de by-pass. In sport, dietele cu continuturi variabile de grasimi sanatoase se bucura de o atentie deosebita din partea culturistilor, care, pentru a obtine o musculatura cat mai masiva si mai definita, folosesc sursa cea mai bogata in calorii, grasimile, alaturi de proteine, pentru a mentine masa musculara, dar scot sau scad continutul de carbohidrati pentru a accelera procesele de eliminare a apei din tesuturi, dar si a grasimii, conditie necesara si esentiala pentru obtinerea unei forme pentru concursuri. Dieta ketogenica, cu un continut cat mai scazut de carbohidrati, care promoveaza consumul in proportie 50/50 sau 40/60 de proteina/grasimi, este o metoda care a dat rezultate in cazul unor culturisti de performanta in pregatirea pentru concursuri.
Toti nutritionistii sunt de acord ca o dieta este cu atat mai buna cu cat este mai diversificata, iar ideea ca o dieta saraca in grasimi este benefica si ne va ajuta sa slabim mai rapid decat o dieta care are un continut de 10-20% grasimi sanatoase este falsa. A slabi fara grasimi sau a scoate din alimentatie grasimile, din dorinta de a slabi cat mai rapid si mai mult, este o greseala care ne va costa mult. Pe langa deficitul caloric, lipsa grasimilor sanatoase va genera probleme la nivel SNC (sistemul nervos central), la nivel metabolic (se vor incetini procesele anabolice datorita deficitului de calorii din grasimi) la nivel imunitar si, nu in ultimul rand, la nivel hormonal. Capitolul hormonal este unul foarte delicat stiindu-se din medicina ca toti hormonii sunt excretati din celulele grase.
Ca o concluzie, daca vreti sa slabiti, consumati grasimi sanatoase, organismul va fi echilibrat si, ce e cel mai important , in procesul de metabolizare zilnica a grasimilor, va ataca si depozitele de celule adipoase din corp, stimulat fiind de grasimile sanatoase din alimentatie. Mai pe romaneste, daca ii vom da corpului grasimi sanatoase sa consume, dupa ce le va metaboliza, corpul va trece la „arderea” grasimilor din tesuturi, de pe vasele de sange.
Grasimile rele
Uleiurile vegetale isi pierd proprietatile sanatoase prin prajire, deci, orice ulei sanatos veti folosi, prin prajire el va deveni nesanatos. Nu prajiti si nu consumati nimic prajit in orice fel de ulei!
Grasimile animale nu sunt sanatoase, cu exceptia celor din peste. Evitati carnea grasa de porc si, in general, orice grasime de origine animala.
In speranta ca v-am facut o imagine generala despre acesti nutrienti, va invit sa nu scoateti din dieta voastra grasimile sanatoase, sa nu ezitati sa le consumati ca atare, sub forma de uleiuri sau seminte, samburi etc., pentru mentinerea starii de sanatate si a unui aspect fizic estetic, cat si pentru a va mentine la un nivel inalt starea de imunitate si echilibrul hormonal.
