Postul este un obicei la fel de vechi ca religia. Definita ca abtinere de la mancare si bautura pentru o anumita perioada de timp, aceasta practica este intalnita in majoritatea culturilor lumii.
Postul crestin isi are originea in traditia iudaica, si este de doua feluri: ascetic sau post total, sau negru.
Astazi, postul nu mai este redus la asocierea cu religia. El a devenit o parte importanta a unui stil de viata sanatos si o modalitate eficienta de pierdere in greutate. Un exemplu in acest sens este intermittent fasting sau postul intermitent.
De fapt, inca din Antichitate postul era privit ca un obicei cu caracter igienic, util pentru o stare buna sanatate. De exemplu, celebrul medic antic Hipocrate atribuia longevitatea sa postului, spunand ca niciodata nu s-a ridicat satul de la masa. Si cunoscutul filosof Pitagora le cerea ucenicilor sai sa posteasca, pentru a deveni intelepti.
Ce inseamna intermittent fasting sau postul intermitent
Postul intermitent reprezinta o tehnica de hranire care alterneaza intervale orare fixe, in care nu se va consuma decat apa sau alte lichide neindulcite, cum ar fi cafea sau ceai, cu intervale in care se mananca normal.
CITESTE SI: Noul rival al kilogramelor in plus – Intermittent Fasting (post intermitent)
Postul intermitent sau intermittent fasting poate face parte din rutina zilnica, devenind un stil de viata, ori poate fi adoptat doar cateva zile pe saptamana. Aceasta strategie de organizare a meselor pe zi, are ca scop accelerarea metabolismului grasimilor si pierderea in greutate. Acest tip de alimentatie darama mitul celor 5 mese pe zi sau al celor 3 mese si doua gustari, pe care il promoveaza majoritatea nutritionistilor, in baza unor studii, care i-au confirmat eficienta.
Acestea sugereaza ca postul intermitent poate avea efecte benefice asupra sanatatii si longevitatii. Desigur ca rezultatele pot varia in functie de fiecare organism, dar printre cele frecvent obtinute se numara reducerea procentului de grasime din organism, cresterea masei musculare, o stare mai buna de sanatate si performante crescute in sport.
Acest tip de post le este recomandat celor ce si-au format deja o educatie alimentara, practicanti de fitness si culturism, de exemplu, astfel incat sa nu fie tentati ca in intervalul in care pot manca sa consume alimente daunatoare pentru organism, care pot anula efectele intregii proceduri.
Postul intermitent poate fi tinut fie timp de 24 de ore, o data sau maxim de doua ori pe saptamana, fie scurt, timp de 16 ore, cu 8 ore de alimentatie normala, iar acesta poate fi tinut zilnic.
Intermittent fasting – 5 mituri demontate
Ca orice dieta si aceasta are atat sustinatori, cat si contestatari, lucru normal, mai ales in conditiile in care contrazice multe dintre afirmatiile diversilor specialisti in slabire si stil de viata sanatos.
Iata care sunt principalele reprosuri care i-au fost aduse si, si de ce, conform cercetarilor, ele sunt numai mituri. Este clar ca acest mod de alimentatie nu functioneaza pentru toata lumea la fel, dar toate studiile realizate sugereaza ca postul intermitent are efecte benefice asupra sanatatii.
1. Postul intermitent se adreseaza unei categorii limitate de populatie
Nimic mai fals; de fapt, unul dintre aspectele asupra caruia pot pica de acord toti nutritionistii este faptul ca acest stil de viata poate fi incercat de orice persoana adulta, neavand contraindicatii.
Am putea spune ca de fapt acest stil de alimentatie este mai simplu de respectat decat cel traditional, care presupune 3 mese si 2 gustari pe zi, la ore fixe sau pana la 7 mese pe zi, in cazul culturistilor.
2. Postul intermitent cauzeaza bulimie si tulburari de apetit
Acest repros duce postul intermitent in zona tulburarilor de alimentatie, in timp ce eticheteaza ca fiind comportament normal urmarirea ceasului pentru a manca la fix 2.7 ore cate ceva, pentru a fi sanatos.
Pentru organism nu este important daca mananci una sau 10 mese pe zi, atata timp cat nu depasesti numarul de calorii necesare pentru o forma fizica optima si beneficiezi de un aport bun de macronutrienti. Importanta este calitatea alimentelor, mai putin numarul meselor.
Mai mult decat atat, postul are o serie de beneficii pentru sanatate, asupra carora specialisti din diverse domenii au cazut de acord, astfel incat cu greu poate fi incadrat in randul tulburarilor. Este adevarat ca adeptii acestei metode nu vor manca o salata, sau doua alune, dupa ce nu au mai mancat de 16 ore.
Asadar, mesele lor vor fi mai consistente, conform unei ecuatii simple: mai putine mese, mai multi nutrienti la o masa. O masa mare nu inseamna neaparat un exces. Bingingul, care a fost asociat in mod nedrept acestei diete are legatura cu mancatul necontrolat. A manca insa o masa complexa, in limitele nevoilor organismului, dupa o perioada lunga in care sistemul digestiv s-a odihnit si intr-un mod controlat reprezinta un comportament sanatos si normal.
3. Postul intermitent duce la pierderea masei musculare
Aceasta idee cum ca postul va duce la scaderea tesutului muscular, pentru a asigura energia organismului in perioada in care acesta nu este hranit, este motivata de conceptia potrivit careia corpul necesita provizii constante de aminoacizi pentru a putea repara, mentine si construi masa musculara.
Este bine de stiut ca, in momentul in care organismul incepe sa arda grasimile, in timpul postului, o mare parte din energie va veni din grasimea stocata si cetone, deci nu exista riscul scaderii masei musculature.
4. Consumul de carbohidrati, seara, duce la depunerea de grasime
Multi antrenori de sport si practicanti de fitness leaga automat carbohidratii de insulina, ceea ce nu este gresit, insa acestia au tendinta de a generaliza efectul psihologic al insulinei. Astfel, teama lor este ca orice eliberare de insulina in timpul serii va transforma nutrientii in grasime, intrucat sensibilitatea la insulina este de obicei scazuta noaptea si cea mai ridica dimineata.
Teoria poate suna bine pe hartie, dar nu rezista si in lumea reala. De fapt, un studiu publicat in Jurnalul Medical din Singapore a demonstrat ca musulmanii pierd nu doar din greutatea corpului, ci si grasime corporala in timpul Ramadanului, sarbatoare ce presupune o masa mare dupa apusul soarelui si una mica, inaintea rasaritului.
5. Postul intermitent scade performantele sportive
Pentru cele mai multe persoane care fac antrenamente sustinute, este greu de crezut ca pot avea aceleasi performante fara ca in prealabil sa fi mancat o masa consistenta. Cu toate acestea, marturiile atletilor care s-au antrenat dupa ce au postit nu sprijina ideea ca au avut performante mai slabe, atunci cand organismul a fost privat de nutrienti.
Si de data aceasta rezultate relevante ale studiilor au fost obtinute in timpul observatiilor facute de Ramadan, in randul atletilor de performanta. Aceste cercetari au aratat in mod repetat ca nici performantele aerobice, nici si cele anaerobe n-au fost influentate de postul intermitent.
Un alt lucru de luat in calcul este faptul ca acest mod de hranire nu impune interdictii de la consumul de apa sau lichide fara calorii (cafea, ceai), astfel ca nu exista riscul deshidratarii.
Scaderea performantelor fizice in timpul postirii poate fi explicata doar ca efect psihologic, subiectiv, fara cauze fizice. Multi dintre cei care obisnuiau sa manance inaintea antrenamentelor tind sa renunte la post, deoarece se simt slabite, infometate sau lipsite de energie.
Daca avem destula rabdare si-i dam timp organismului sa se obisnuiasca cu noul stil de viata, fara a ne concentra la semnale subiective, transmise de creier, vom vedea cum in scurt timp performantele revin la normal.
In concluzie, in mod normal, atata timp cat este urmat fara excese, nu exista motive pentru ca postul intermitent sau intermittent fasting sa provoace tulburari de vreun fel sau probleme de sanatate.