M-am simtit ca si cand mi-as fi pierdut inocenta copilariei de culturist. A fost noaptea in care muzica a murit.
A castigat 22 de titluri IFBB si a participat la Mr. Olympia 7 ani la rand, reusind sa se claseze intotdeuna in primele 4 pozitii. In 1993 a stiut ca sansa lui trecuse, asa ca a inceput sa participe la concursuri precum Arnold Classic si Ironman Invitational, unde a iesit pe locul doi, fiind invins de „bobocul” Flex Wheeler.
Povestea Lui Lee Labrada – tot timpul pe urmele lui Haney
S-a nascut in Havana, Cuba, pe 8 martie 1960, intr-o perioada in care tara era in framantare politica si economica, ca urmare a preluarii puterii de Fidel Castro, cu un an mai devreme.
Ideologia lui Castro nu s-a potrivit cu cea a tatalui lui Lee, inginer civil, care decide sa se mute impreuna cu familia in SUA.
In timpul unei vizite la o librarie locala, Lee, pe atunci in varsta de 17 ani, a zarit un exemplar al revistei MUSCLE BUILDER & POWER si a fost coplesit de pozele campionilor in culturism, ca Arnold Schwarzenegger , Robby Robinson si Mike Mentzer. Primul concurs la care a participat a fost Teenage Mr. Jacksonville, unde a luat locul I. Atunci a descoperit ca cel mai mare nu inseamna neaparat cel mai bun.
In 1977, cand „l-a muscat gandacul culturismului”, i-a spus tatalui sau ca va fi Mr. America pana la implinirea varstei de 26 de ani. Tatal sau l-a luat in ras, dar in 1985, cand Labrada avea 25 de ani, a castigat Nationalele NPC (concurs recunoscut ca echivalent modern la Mr. America). Doua saptamani mai tarziu era campion IFBB la categoria mijlocie, titlu care i-a adus un carnet de profesionist.
Desi urmase o facultate de inginerie, ca si tatal sau, a renuntat la practicarea ei in 1986, avand un debut senzational la Noaptea Campionilor. La cele 86 de kg ale sale, a reusit sa-i invinga pe Berry DeMey si pe Frank Richards, adevarate vedete la vremea aceea. In acelasi an se casatoreste cu Robin, cea care avea sa-i fie si ajutor, si critic, pe tot parcusul carierei.
In 1988 a intrat la Mr. Olympia cu gandul de a trece peste toti ceilalti concurenti pentru a deveni principalul adversar al lui Lee Haney. A fost atat de concentrat in atingerea acestui tel, incat s-a mutat in Los Angeles (unde se organiza Mr. Olympia in anul acela) pentru a-si defini antrenamentul.
„Mi-am redus caloriile si am facut de doua ori mai mult aerobic. Am exagerat. Imi amintesc ca am facut o demonstratie cu doua saptamani inainte de Mr. Olympia si pe cand ma indreptam spre masina, dupa demonstratie, am inceput sa-mi pierd cunostinta”. A reusit sa ia doar locul 4, dar asta nu l-a intimidat, un an mai tarziu reusind sa se claseze pe locul 2, dupa Haney.
Tot in 1993, Labrada hotaraste ca e timpul sa ia o pauza. Se antrenase timp de 16 ani fara intrerupere, era timpul sa se concentreze si pe alte lucruri. A privit culturismul din tribuna in anul urmator si s-a detasat de ideea de competitie. Asta pana in 1995, cand a participat pentru ultima oara la un concurs de culturism – Arnold Classic, unde a reusit sa faca niste poze remarcabile, dar a fost clasat pe locul 5, cea mai slaba clasare din intreaga sa cariera de 17 de ani. In timpul concursului, Labrda a declarat: „Am depasit sportul. Ca sa fiu sincer, el m-a depasit pe mine”.