Inca sunt destul de multe cadre medicale din spitale, clinici sau din alte domenii inrudite care sustin ca suplimentele nu sunt bune si defavorizeaza folosirea lor. Recent, Jose Antonio, presedintele Societatii Internationale a Nutritiei Sportive, a afirmat ca „cea mai buna strategie este sa adunam ceea ce fac atletii in viata reala si ceea ce cercetatorii gasesc in laborator”.
Vitamina C
Cunoscuta cel mai mult pentru proprietatile ei antioxidante si pentru cresterea functiei imunitare, vitamina C produce si colagen, „lipiciul” care ne tine muschii impreuna. Colagenul este un nutrient de refacere si poate asista la o mai buna recuperare dupa antrenamente. Noi cercetari au confirmat ca vitamina C asista la sinteza proteinei si aminoacizilor dar si suprima productia de cortizol, un hormon care accelereaza catabolismul muscular si mareste depozitele de grasime. De asemenea, este implicata in productia de hormoni anabolici, incluzand testosteronul. Mai mult decat atat, s-au gasit dovezi ca ajuta la stimularea arderii grasimilor datorita abilitatii de crestere a vitezei sintezei aminoacidului L-Carnitina si cresterii oxidului nitric din sange. Cercetatori greci au gasit ca, atunci cand L-Arginina, un aminoacid precursor al oxidului nitric, a fost combinata cu vitamina C, mixul a dus la nivele semnificativ mai ridicate de oxid nitric fata de cazul cand L-Arginina este luata singura.
Doza zilnica sugerata: 1.500-3.000 mg.
Vitamina A
Foarte cunoscuta pentru sanatatea ochilor si functia imunitara, vitamina A este implicata in fabricarea glicogenului, care este stocat in ficat si tesuturi musculare. De asemenea, intensifica sinteza proteinei. In mod ironic, cresterea cantitatii de proteine ingerate reduce cantitatea de vitamina A din corp.
Cresterea cantitatii de vitamina A accelereaza productia de testosteron si alti factori de crestere. In plus, vitamina A are abilitatea de a reduce productia de estrogen, hormonul feminin de care noi culturistii nu avem nevoie.
Vezi partea a II-a a articolului aici.
Alexandru Bolborici