O frecventa critica a popularelor diete cu putini carbohidrati este ca lipsa carbohidratilor inhiba capacitatea de a efectua antrenamente intense. Chiar si cel mai infocat sustinator al dietelor cu carbo putini, Robert Atkins, a avertizat in prima lui carte, „Diet Revolution”, ca atletii pot avea probleme antrenandu-se intens in conditiile extreme date de dietele sarace in carbo, deoarece corpul nu poate converti grasimea in glucoza suficient de rapid pentru a satisface necesitatile unui antrenament intens. Efortul anaerobic, cum este antrenamentul unui culturist la sala, este alimentat initial cu glicogenul depozitat in muschi si ficat, precum si de glucoza care circula in sange. De vreme ce carbohidratii reprezinta sursa principala de combustibil pentru efortul anaerob, tinand o dieta cu putini carbo, impiedica antrenarea la intensitate mare.
No carbs = no gains!
Cateva studii au aratat ca sportivii care restrictioneaza sever carbo din alimentatie sufera o scadere a intensitatii antrenamentelor. Pe de alta parte, corpul este capabil sa foloseasca alte surse de combustibil pentru a alimenta antrenamentele intense, cum ar fi ketonele, care sunt subprodusi acizi ai metabolismului grasimii. Ketonele sunt produse in cantitati mari cand corpul nu are la dispozitie suficienti carbohidrati sau cand cineva sufera de diabet necontrolat. Ketonele pot deveni combustibilul pentru muschi, desi adaptarea schimbarii de la glucoza la ketone poate dura de la 2 la 4 saptamani.
Un alt factor care duce la oboseala este acela ca sistemul nervos central si creierul prefera sa foloseasca glucoza. Numai creierul foloseste mai mult de 100 g de carbohidrati zilnic pentru a-si desfasura activitatile normale. Daca nu ii asiguri suficienti carbohidrati, este asemanator cu a pune gaz ieftin in rezervorul automobilului. Cu orice alt combustibil, in afara de carbohidrati, creierul nu functioneaza cum trebuie, de aici starea de oboseala, lipsa concentrarii si focalizarii mintale.
Studii recente, care au folosit aparate complexe pentru a monitoriza activitatea creierului, au aratat capacitate de adaptare a creierului pentru diferite surse de combustibil, precum ketonele. Unii merg asa de departe sugerand ca, de fapt, creierul prefera ketonele in detrimentul glucozei, desi acest lucru este inca mult dezbatut.
Salvarea? Proteinele!
In dietele cu carbo, putini folosesc, aproape in toate cazurile, o cantitate mare de proteina. Numeroase studii au aratat ca, luand o cantitate mare de proteina cand te afli la un regim cu putini carbo, confera unele beneficii. Un exemplu este factorul de satietate dat de o cantitate mare de proteina. O dieta cu multa proteina ajuta la scaderea apetitului si de aceea e mai usor de urmat acel regim alimentar. O problema majora la celelalte diete, in special la cele care restrictioneaza proteina, este cresterea apetitului care duce, de cele mai multe ori, la inlocuirea rapida a kilogramelor pierdute.
Pentru noi, culturistii, o dieta cu multa proteina (aproximativ 2 g proteina pe kg/corp) este o necesitate. Anumiti aminoacizi, in particular cei cu catena ramificata, BCAA, cum este leucina, au abilitatea de pastrare a muschilor in timpul dietelor cu putini carbo. Contrar credintei multor culturisti si a altor atleti, corpul are o capacitate finita de a utiliza proteina. Proteina in plus este oxidata in ficat. Cu o dieta saraca in carbo, excesul de proteina ofera totusi un avantaj, de vreme ce 57% din proteina pe care o mananci este convertita in glucoza in ficat, printr-un proces numit gluconeogeneza. De asemenea, ficatul poate converti 10% din grasimea din dieta in glucoza, glucoza care poate fi folosita drept combustibil pentru sistemul nervos central si creier.
Gasesti continuarea articolului urmarind link-ul urmator:
Carbo putini, intensitatea antrenamentului scazuta? (II)
Alexandru Bolborici
