Haideti sa privim adevarul in fata! In culturism daca nu esti perseverent cu antrenamentele nu vei fi capabil sa faci progrese si castiguri. Eu am ajuns la nivelul la care sunt astazi datorita faptului ca am fost perseverent zi dupa zi, saptamana dupa saptamana, luna dupa luna. Daca vreti sa faceti progrese in culturism, antrenamentul trebuie sa faca parte din viata voastra de zi cu zi. Trebuie sa devina un stil de viata pentru dumneavoastra. Pentru mine este ca si cum m-as spala pe dinti in fiecare zi la o anumita ora. Ca si profesionist, ma antrenez de doua ori pe zi cu regularitatea unui ceasornic. Primul antrenament il efectuez la ora 8:30, iar urmatorul il efectuez la ora 16. Antrenandu-ma zi de zi la o anumita ora, corpul meu s-a obisnuit ca la aceste ore sa lucreze si mi-o cere chiar daca mintea mea uita acest lucru. Pe de alta parte multi culturisti nu-si au un orar dupa care sa se antreneze si merg la sala cand vor. Dar de multe ori asta seamana cu un ” am sa merg maine pentru ca astazi s-ar putea sa nu am chef sau sa nu pot !”
Eu personal nu cred ca un culturist adevarat nu are 2 ore pe zi sa se antreneze. Eu am o multime de calatorii de facut pentru seminarii si demonstratii, dar daca – sa zicem – am un zbor la 9:30, ma trezesc la 6.00, la ora 7.00 sunt in sala si incep antrenamentul. La aceasta ora s-ar putea sa nu-ti intri bine in ritm, dar totusi te poti antrena eficient. Inainte de calatorie eu il contactez pe cel pentru care fac calatoria – promotorul – si-i spun ca am nevoie sa-mi pregateasca o sala unde sa ma antrenez, si-i spun ce tip de aparatura am nevoie. Asta-i primul lucru pe care-l fac, sa caut o sala pentru ca sa ma pot antrena corect. In ceea ce priveste consistenta, un alt lucru important este existenta unui bun partener de antrenament. Imi aleg intotdeauna un partener de antrenament care sa fie la fel de consistent, care sa doreasca la fel de mult un titlu sau care este la fel de „flamand”ca mine dupa performante, cineva care sa ma vrea intotdeauna la antrenament si care sa fie acolo.
Fiti constienti de faptul ca numai prin munca grea veti obtine ceea ce doriti. Toate astea vin pe fundalul unor scopuri care trebuie sa le aveti. Oricum nu incercati sa le fixati prea sus ca asta v-ar putea duce la descurajare. Puneti-va scopuri pe termen scurt, care sa fie mici, acumulati si realizati-le si treptat veti realiza scopul mare. Un scop pe termen scurt reprezinta o perioada de un an si asta va poate mentine un an in sala, dupa care puteti repeta. Puteti sa va puneti scopuri si pe termene mai scurte. De exemplu alegandu-va perioada de o luna puteti sa va puneti ca scop sa va mariti recordul la impins de la piept cu 3-5 kg sau sa va cresteti perimetrul bratului cu un cm. Aceste scopuri sunt rezonabile si vi se pot indeplini, dar in acea luna veti mari intensitatea daca vreti sa le realizati. In luna urmatoare incepeti prin stabilirea unor noi scopuri, dar sa fie realiste. Evitati stagnarea!
In fiecare zi ma pregatesc mental pentru urmatorul antrenament. Daca de exemplu lucrez picioare imi voi spune: „O.K. astazi ma duc la sala si vreau sa dobor recordul la genuflexiuni frontale. Vreau sa fac 25 de repetari cu 110 kg, apoi 10 repetari cu 190 kg si apoi din nou 12 cu greutatea de 160 kg. Si ma duc la sala cu aceste obiective in minte, mi-am facut promisiunea asta si nu o pot lasa de izbeliste. Chiar daca uneori nu sunt in dispozitia necesara merg sa efectuez ceea ce mi-am propus fiindca nu exista alta cale. Cel mai important lucru este dorinta de a face ca antrenamentul sa devina parte din dumneavoastra.
Rich Gaspari
Mintea este cel mai puternic adversar ! 😉
un articol bun dar sfaturile sunt 89%pt profesionisti…noi in romania din pacate nu avem nici timpul nici banii necesari sa urmam aceste sfaturi,bune de altfel…daca exageram aiurea vom pati ca in fabula cu broasca si vaca din articolul lui daniel oprea….