Sportivii si antrenorii se concentreaza in general pe antrenamentul fizic si pe disciplina pentru a ajunge sa stapaneasca abilitatile sportive. Cu toate acestea, antrenarea capacitatilor mentale si emotionale poate fi la fel de importanta pentru succesul in sport si in viata, in general.
Scopul psihologiei sportive este acela de a rezolva nevoile mentale si emotionale ale atletilor, ceea ce le va imbunatati mai tarziu starea de bine si le va amplifica performantele sportive, aducandu-le la cel mai inalt nivel posibil.
Cu totii ne confruntam cu situatii de stres, insa multi dintre sportivi resimt o presiune interna si externa unica, aceea de a excela atat pe teren cat si in afara acestuia. Psihologii sportivi lucreaza cu atletii pentru a-i ajuta sa gestioneze acesti factori de stres, sa isi imbunatateasca performantele sportive si sa dezvolte un echilibru emotional.
Astazi antrenarea capacitatilor mentale a devenit si el o parte esentiala a succesului sportiv, la fel de importanta ca forta, puterea si antrenamentul de rezistenta. Aceasta se datoreaza miscarii “mindfulness” si popularitatii pe care meditatia, yoga si vizualizarea antrenamentelor au capatat-o in media mainstream.
Cercetarile cu privire la beneficiile pe care meditatia mindfulness le are asupra rezistentei, capacitatii de adaptare si managementului stresului si-au produs efectele si asupra domeniului psihologiei sportive. Si multi atleti continua sa aiba beneficii in urma adaugarii antrenariii capacitatilor mentale in rutina lor de antrenament.
Inceputurile domeniului
Originile psihologiei sportive nu sunt deloc usor de identificat. Unii cred ca s-a dezvoltat ca subdomeniu al psihologiei, in timp ce altii sunt de parere ca a aparut dintr-o ramura a antrenamentului de fitness fizic. Primele incercari serioase ale cercetatorilor de a studia modul in care peisajul mental si emotional al sportivilor le influenteaza performanta sportiva dateaza din anii 1920, cand in Germania, Rusia si Statele Unite ale Americii au inceput sa apara laboratoare specializate in psihologia sportiva.
Multi considera ca dr. Coleman R. Griffith a fost parintele si fondatorul psihologiei sportive in Statele Unite. El a creat un laborator de cercetare si a predat cursuri de psihologie sportiva la Universitatea din Illinois, in anii 1920, fiind de asemenea si autorul a doua carti concentrate exclusiv pe psihologia sportului: „Psihologia Antrenoratului”, aparuta in anul 1926 si „Psihologia Sportului”, aparuta in 1928.
Peisajul actual
Departe de a mai reprezenta un moft sau un lux, psihologii sportivi sunt acum angajati obisnuiti ai oricarei echipe profesioniste sau ai oricarui atlet. Chiar si sportivii amatori recunosc valoarea pe care o are adaugarea in programul obisnuit de antrenament a antrenarii capacitatilor mentale.
Partea academica si practica a psihologiei sportive presupune in acest moment standarde specifice si uniforme de antrenament, de cercetare si de implementare.
In anul 1986, Asociatia Americana de Psihologie a creat Divizia 47, care se concentreaza in mod special pe psihologia miscarii fizice si sportului.
De asemenea, exista si cateva publicatii academice, inclusiv „Jurnalul International de Psihologie Sportiva”, dedicat exclusiv studierii psihologiei sportive.
Tehnici obisnuite
Domeniul psihologiei sportive continua sa evolueze si sa acumuleze tot mai multe dovezi si cercetari stiintifice, insa exista cateva zone comune de interes, folosite de majoritatea psihologilor sportivi practicieni. Aceste zone abordeaza aspecte cheie ale antrenamentului mental si emotional al atletilor.
1. Imbunatatirea performantei
Vizualizarea si repetitia mentala au fost dintotdeauna piatra de temelie a cercetarilor ce vizeaza psihologia sportiva si antrenamentul. Principalul lor obiectiv este acela de a contribui la imbunatatirea performantei unui atlet. O astfel de practica permite sportivilor sa se pregateasca mental pentru scenariul perfect si sa dezvolte o „harta” mentala a unui rezultat anume.
Stiinta vizualizarii, numita si imagerie sau autohipnoza, indica faptul ca o experienta imaginara este asimilata unui eveniment real si de aceea determina o incredere superioara si o capacitate imbunatatita a sportivului.
Unele studii arata chiar ca vizualizarea poate duce la un plus de forta pentru sportiv. Asemeni vizualizarii, discutia cu sine si cultivarea unei atitudini pozitive poate fi un aspect esential al antrenamentului obisnuit pentru dezvoltarea capacitatilor mentale. Fie ca un sportiv are nevoie sa lucreze asupra atentiei, centrarii si focusarii, fie ca trebuie sa reduca si sa gestioneze anxietatea in situatii stresante, aceste tehnici au ca obiectiv reducerea factorilor disturbatori, pentru a imbunatati performanta sportiva a unui atlet. Unii experti subliniaza impactul extrem de real al asa-numitului efect placebo produs de credintele unui atlet, precum si superstitiile sau ritualurile in care unii dintre sportivi cred.
2. Rezistenta si recuperarea dupa accidentari
O alta zona in care un psiholog sportiv poate avea un impact pozitiv este contributia la dezvoltarea rezistentei mentale si fizice, mai ales dupa un obstacol sau un esec, precum o accidentare sau o pierdere. Aceasta aptitudine este esentiala pentru atletii accidentati care pot ceda stresului emotional al accidentarilor, devenind deprimati, izolati sau retragandu-se. Poate parea exagerat sa spunem ca sportivii trebuie sa invete sa foloseasca anumite capacitati mentale pentru a face fata unei accidentari, precum si sa isi foloseasca puterea mintii pentru a facilita vindecarea fizica. Insa psihologii sportivi si atletii au avut reale beneficii de pe urma folosirii acestor capacitati mentale.
3. Motivatia si stresul emotional
Orice sportiv se poate simti uneori obosit, depasit sau pur si simplu lipsit de motivatia
necesara pentru a se antrena in fiecare zi. Insa uneori e posibil ca aceasta stare sa indice o problema mai grava. Motivatia – si lipsa motivatiei – este o alta zona in care un psiholog sportiv calificat poate ajuta un sportiv sa descopere sursa problemelor sale. Poate ca este vorba despre oboseala fizica sau mentala, poate ca este vorba despre supra-antrenare sau poate ca au parte de un alt tip de stres.
Motivatia nu tine intotdeauna de gasirea playlist-ului muzical corect sau de citirea si asimilarea unor citate motivationale. Uneori adevarata problema legata de lipsa motivatiei este stresul psihologic, fizic sau social. Un psiholog sportiv calificat poate descoperi problema fundamentala si il poate ajuta pe sportiv gandind o strategie si stabilind o serie de obiective adecvate, astfel incat sportivul sa resimta treptat dorinta de a reveni pe terenul de joc.
Te-ar putea interesa si: Antrenamentul mental in culturism
Ce este un psiholog sportiv?
Un psiholog sportiv este practicianul specialist cate lucreaza cu sportivii pentru a le imbunatati starea emotionala si mentala, intr-un efort de a promova performantele optime.
Atunci cand lucreaza cu un psiholog sportiv multi atleti vor constata ca performantele lor sportive sunt cu mult imbunatatite. Dar chiar si daca acest lucru nu se intampla majoritatea clientilor vor resimti o crestere a echilibrului emotional si o stabilitate mai mare, atat pe teren cat si in afara acestuia.
Lumea psihologiei sportive este foarte ampla si variată. Unii experti lucreaza cu atleti profesionisti, fie personal fie in echipa; altii prefera sa lucreze cu atleti amatori, cu copii sau cu sportivi dintr-o disciplina anume.
Pentru a deveni psiholog sportiv calificat ai nevoie de experienta academica si practica. Traseele educationale sunt si ele variate, insa psihologia aplicata sta la baza celor mai multe programe academice.
Standardele cele mai inalte solicita o diploma superioara precum un doctorat in psihologie si antrenament specific cu atletii.
Cu toate acestea, exista si profesionisti cu master, care au specializare in psihologie sportiva.
Desi este o situatie mai putin obisnuita, unii antrenori personali si hipnoterapeuti s-au alaturat si ei numarului din ce in ce mai mare de profesionisti care ii ajuta pe sportivi cu gestionarea stresului, anxietatii si cu problemele de performanta legate de mentalitatea si de credintele lor fundamentale.
Citeste si: Cauzele psihologice pentru care incetam activitatea sportiva
Sursa: https://www.verywellfit.com/sports-psychology-4013830
